Descriere
Studiu de caz privind evaziunea fiscala. Evaziunea fiscală legală este considerata de unii economiști ca fiind o formă de dualitate a economiei oficiale, care se manifestă cu o preferință atunci când politicile de reglementare nu sunt bine structurate.
Evaziunea fiscală licită expune[1] acțiunea contribuabililor de a ocoli legea, recurgând la o combinație neprevăzută de legiuitori și deci permisă. Contribuabilii găsesc anumite mijloace și exploatează insuficiențele legislației prin eludarea în mod legal, sustrăgându-se plății impozitelor, datorită acestei insuficiențe a legislației.
Astfel, contribuabilii rămân în limita strictă a drepturilor lor, statul apărându-se doar printr-o legislație bine studiată, clară și precisă. Legiuitorul este singurul vinovat de producerea evaziunii prin astfel de mijloace.
[1] Florescu D. A. P., Bucur D., Mrejeanu T., Pantea M., Martinescu A., Manea V., Evaziunea fiscală, Editura Universul Juridic, București, 2013, pag .22




