Creșterea și dezvoltarea economică a României

6.00

INTRODUCERE. 1

CAPITOLUL I: DELIMITĂRI CONCEPTUALE PRIVIND ECHILIBRUL ȘI DEZVOLTAREA ECONOMICĂ   2

1.1. Aspecte teoretice ale echilibrul 2

1.2. Dezvoltarea economică și dezvoltarea economică durabilă. 3

1.2.1. Noțiunea de dezvoltare economică. 3

1.2.2. Dezvoltarea economică durabilă. 5

1.3. Diferențele intre creșterea economică și dezvoltarea economică. 7

1.4.Analiza principalelor concepții privind creșterea și dezvoltarea economică             1.4.1.Concepțiile de geocentrică, biocentrică și antropocentrică a creșterii și dezvoltării economice. 8

1.5.Conceptul de eco-dezvoltare. 9

1.5.1. Resursele naturale, principalele elemente ale creşterii şi dezvoltării economice. 10

1.5.2. Conservarea mediului natural şi  menţinerea echilibrului economic. 12

CAPITOLUL 2: CREȘTEREA ȘI DEZVOLTAREA ECONOMICĂ A ROMÂNIEI 18

2.1. Analiza principalilor indicatori macroeconomici ai României 18

2.1.1. Produsul Intern Brut 18

2.1.2. Venituri si cheltuieli 19

2.1.3. Rata inflatiei 20

2.1.4. Rata somajului 21

2.2. Analiza indicatorilor dezvoltarii durabile. 22

2.3.Strategii politice pentru imbunătățirea creșterii si dezvoltării economice a României 25

2.3.1. Orizonturi ale României in viitor 25

2.3.2.Implementarea, monitorizarea şi raportarea rezultatelor dezvoltarii durabile in România. 31

CONCLUZII 33

BIBLIOGRAFIE. 35

Descriere

Creşterea si dezvoltarea economică a Romaniei este un proces complex, motiv pentru care s-a dezvoltat o abordare interdisciplinară pentru a explica factorii determinanţi şi determinaţi de creşterea economică.

Cresterea economica este centrul atentiei secolului XX, natiuni intregi continuand sa o vada ca pe un obiectiv extrem de important economic si politic, singurul factor ce asigura succesul economic al unei natiuni pe termen lung.

La prima vedere, suntem tentati sa limitam definirea cresterii economice la cresterea produsului national brut pe locuitor ; dar, este mai bine sa caracterizam cresterea economica prin cresterea standardului de viata.

Trebuie sa tinem seama ca, in primul caz, abordarea cresterii economice este facuta prin prisma productiei si nu prin prisma bunastarii cetatenilor consumatori. Din acest punct de vedere, utilizarea indicatorului PNB pe ansamblu sau pe locuitor pare a lasa de dorit. Se apreciaza de catre specialisti ca o serie intreaga de elemente, considerate cheltuieli de consum ar fi mai bine sa fie trecute ca investitii, cum este cazul cheltuielilor cu sanatatea si cu educatia.

Creşterea economică poate fi definită ca o creştere a capacităţii unei ţări de a produce bunuri şi servicii. Această creştere a producţiei poate fi obţinută prin angajarea unor resurse suplimentare în procesul de producţie sau printr-o mai eficientă utilizare a resurselor existente.

Această creştere se poate măsura prin intermediul indicatorilor produsul intern brut (PIB) sau produsul naţional brut (PNB).

Procesul de creştere economică depinde de calitatea, cantitatea şi capacitatea d utilizare a factorilor de producţie. Astfel, procesul de creştere economică are limite determinate de insuficienta calificare a forţei de muncă, scăzuta calitate a infrastructurii tehnice, sociale, industriale, accesul limitat la pieţele de export, politicile economice ale ţărilordezvoltate, nivelul venitului mediu, înclinaţia spre consum/economisire etc.

Creşterea PIB-ului este adesea considerată un obiectiv de politică economică.

Beneficiile generate de creşterea economică se referă la creşterea veniturilor şi a consumului, care, la rândul lor, implică o creştere a standardului de viaţă (Eklund, 1995). Creşterea producţiei implică, de asemenea, o creştere a nevoii de forţă de muncă, deci o reducere a şomajului, cu potenţial de reducere a sărăciei şi de creştere a echităţii sociale.

De regulă sunt luate în considerare doar efectele benefice ale creşterii economice – creşterea produsului intern brut în termeni reali procentuali sau per capita. Totuşi trebui considerate şi efectele negative pe care le poate genera procesul de creştere economică: degradarea mediului înconjurător, distrugerea resurselor naturale, distribuţia inechitabilă a bunăstării sociale, consecinţele negative asupra obiectivelor sociale, presiunile asupra relaţiilor sociale etc.

Oportunitatea creşterii economice trebuie analizată în funcţie de costurile şi beneficiile asociate şi de efectele pe care le generează asupra bunăstării sociale. În cazul în care beneficiile sunt mai mari decât costurile, bunăstarea socială este îmbunătăţită, dar în cazul în care costurile sunt mai mari decât beneficiile, bunăstarea socială este afectată negativ. În literatura despecialitate, dezbaterea cu privire costurile şi beneficiile creşterii economice îşi are originile în perioada de la sfârşitul anilor 1960, când au fost percepute potenţialele consecinţele negative ale creşterii economice asupra bunăstării sociale prin reducerea de calităţii mediului şi a resurselor.

Pentru alte lucrari de licenta accesati sectiunea Lucrari de diploma – ReferateOnline.ro