Descriere
Formarea orientărilor axiologice la preşcolari se poate realiza prin experimente expres organizate sau/şi prin cunoaşterea, promovarea şi generalizarea practicilor eficiente ale educatoarelor în activitatea cu copiii.
Experienţa practicienelor este relativ bogată, dar insuficient cunoscută şi stimulată.
Faptul că basmele, povestirile şi legendele sunt mai accesibile copiilor de 6-7 ani, nu exclud posibilitatea şi necesitate folosirii şi a celorlalte producţii folclorice pentru formarea orientărilor valorice la această categorie de vârstă.
Pentru folosirea cu eficienţă a fiecărei categorii de producţii folclorice se utilizează metode şi mijloace determinate de gradul de abstractizare la care sunt realizate şi adecvate particularităţilor de vârstă ale copiilor.
Iniţierea copilului în cultura naţională, realizată în mod spontan în familie, trebuie continuată şi completată în forme organizate şi după o metodologie ştiinţifică în instituţia preşcolară. Potrivit gândirii concrete a copilului, de mare importanţă pentru formarea sa valorică are contactul direct cu valorile culturale materiale, pornind de la cele locale.
Literatura şi practica educaţională evidenţiază preocupările teoretice şi practice pentru educaţia axiologică a copiilor, inclusiv prin valorificarea folclorului. Formarea axiologică a copiilor a fost obiectul cercetărilor specifice unor domenii ale artei şi literaturii.
Actualitatea temei „Formarea orientărilor axiologice la preşcolari” din perspectivă etnopedagogică se motivează prin faptul că:
-identitatea naţională a omului o precede pe cea universală. Copilul dobândeşte mai întâi conştiinţa apartenenţei la familie, la grup, la comunitatea locală şi, prin acestea, la naţiune şi mai apoi pe cea a apartenenţei la umanitate;
-tradiţiile populare în general, în mod deosebit cele de natură pedagogică au valenţe formative care acţionează spontan, dar care pot oferi conţinutul orientărilor axiologice la copiii preşcolari şi, în foarte mare măsură, pot fi sursă de inspiraţie pentru educatoare privind metodele de educaţie axiologică, de unde decurg: posibilitatea şi necesitatea valorificării experienţei pedagogice a poporului român, cuprinsă în cultura sa; necesitatea de a focaliza influenţele educative de formare axiologică a copiilor exercitate empiric, de către familie, comunitate locală, grupuri informale, prin activitatea organizată în grădiniţă.
În România nu s-au realizat cercetări speciale ale problemei formării orientărilor valorice la preşcolari.
Pentru alte lucrari de licenta accesati sectiunea Lucrari de diploma – ReferateOnline.ro
