Descriere
Tema lucrarii pe care am ales sa o realizez este “Inteligența emoțională și comportamentul prosocial al elevilor”.
Lucrarea este structurată pe trei capitole și anume:
Primul capitol intitulat, Inteligența emoțională și comportamentul prosocial- aspecte psihosociale, prezintă aspecte teoretice privind inteligența emoțională, empatia și comportamentul prosocial.
Al doilea capitol intitulat, Factori determinativi ai învăţării comportamentului prosocial de către copil şi școlarii mici, prezintă aspecte teoretice privind rolul familiei, școlii și mass-mediei în formarea, modelarea şi dezvoltarea comportamentelor prosociale la școlarii mici.
Cel de al treilea capitol prezintă partea experimentală a lucrării, rezultate ale cercetarilor teoretice si experimentale privind formarea conduitei și conștiinței moral civice în vederea dezvoltării personalității școlarului mic. În final sunt prezentate concluziile, bibliografia și anexele aferente lucrării.
La o simplă privire, putem constata că toate noţiunile care se întreţesc pentru a da titlul şi expresia sintetică ale prezentei lucrări fac referire la aspecte profunde umane: aceea de simţi ce simte şi celălalt, de a iubi şi ferici pe altul şi de a ne face iubiţi prin grija ce-o purtăm în suflete.
J.J Rousseau susţinea că suntem toţi egoişti în esenţă: ”Omul pentru om este lup”. J.P. Sartre spunea că suntem aruncaţi în lume de nimeni pentru nimic şi că suntem destinaţi să ne purtăm războiul şi povara responsabilităţii singuri. Şi atunci, de ce între fericire şi împlinire nu poate sta semnul egal decât atunci când o împărţim cu ceilalti? De unde nevoia de validare prin comparare socială şi, mai profund, de unde sentimentul copleşitor de căldură sufletească resimţit în preajma semenilor noştri? De ce singuratatea e singura maladie care poate întuneca inima pană la scrum?
În opinia mea, oamenii pornesc de la valori socio-pozitive în esenţă. Distincţia dintre bine şi rău, care se manifestă ca şi predispoziţie înnascută la fiinţa umană, dă naştere unui comportament iniţial agreabil care survine tocmai din valori fundamentale, cum ar fi altrusimul. Însă studiul de faţă prezintă realitatea dependentă de variabile socio-culturale sau materiale, care pot schimba aceste valori cu cât individul înaintează în vârstă.
Iubirea faţă de ceilalţi ca condiţie sine qua non ulterioară primelor interacţiuni sociale de natură afectivă (de obicei cu parinţii) generează altruismul, dorinţa de a-i ajuta pe ceilalti până la sacrificiul de sine. Altruismul latent, în stare pură, poate atinge valori surprinzător de ridicate, însa cel manifest va fi întotdeauna condiţionat de natura relaţiilor dintre subiecţii care interacţioneaza, precum şi de normele socio- familiale care impun anumite limitări – nu îţi vei dona integral economiile pentru a ajuta un copil cu leucemie atunci cand propriii tăi copii au nevoi materiale.
Între altruism si empatie exista o relatie de dubla cauzalitate. Astfel, o persoană cu un grad ridicat de empatie va fi mai altruistă cu semenii, pentru că îi va inţelege şi se va simti mai apropiată de ei afectiv. De asemenea, o persoana cu un grad ridicat de altruism îşi va cultiva empatia tocmai în virtutea descoperirii celor mai bune mijloace pentru a facilita comunicarea nevoilor, dorinţelor etc.
Pentru alte lucrari de licenta accesati sectiunea Lucrari de diploma – ReferateOnline.ro
