Drept comparat privind infracțiunile de corupție

4.00

CAPITOLUL I  CONSIDERATII GENERALE. 5

Secţiunea 1. Coruptia – fenomen social si juridic. 5

1.1. Accepţiunile noţiunii de corupţie în dreptul penal român. 8

1.2. Factorii determinanţi ai corupţiei 14

1.3. Birocraţia şi tehnocraţia, cauze specifice ale corupţiei. 16

Secţiunea 2. Probleme criminologice specifice faptelor de corupţie. 20

2.1. Definiţia şi formele corupţiei din punct de vedere criminologic. 20

2.2. Dimensiunile şi tendinţele corupţiei 26

Secţiunea 3. Privire istorică asupra incriminării corupţiei 30

3.1. Corupţia în antichitate. 30

3.2 .Corupţia în epocile următoare ( evul mediu, modernă, contemporană) 33

3.3.Corupţia în vechiul drept românesc şi până în prezent 37

CAPITOLUL II REGLEMENTAREA ACTUALĂ A INFRACŢIUNILOR DE CORUPŢIE. 45

Secţiunea 1. Infracţiunile de corupţie în Codul penal 45

  1. Infracţiunea de luare de mită. 45
  2. Infracţiunea de dare de mită. 45
  3. Infractiunea de trafic de influenta. 46
  4. Infractiunea de cumpărare de influenta. 46

Capitolul III. INFRACŢIUNILE ASIMILATE INFRACŢIUNILOR DE CORUPŢIE ŞI ÎN  LEGĂTURĂ DIRECTĂ CU CELE DE CORUPŢIE. 48

Capitolul IV ELEMENTE DE DREPT COMPARAT PRIVIND INFRACŢIUNILE DE CORUPŢIE. 52

  1. FRANŢA.. 52
  2. GERMANIA.. 58
  3. SPANIA.. 61
  4. ITALIA.. 63
  5. PORTUGALIA.. 66
  6. MAREA BRITANIE. 66

Descriere

Tema „Drept comparat privind infracțiunile de corupție” abordează un subiect de o importanță majoră în contextul actual, având în vedere impactul negativ al corupției asupra societății și economiei. În cadrul acestei lucrări, se realizează o analiză detaliată a fenomenului corupției din perspectiva dreptului comparat, explorând atât reglementările legale, cât și factorii criminologici, istorici și sociologici ce influențează acest fenomen în diferite țări.

Structura temei „Drept comparat privind infracțiunile de corupție

În „Drept comparat privind infracțiunile de corupție”, primul capitol se concentrează pe aspectele generale ale corupției, explicând nu doar noțiunile legale, dar și contextul social în care aceasta se manifestă. Se pune un accent deosebit asupra definirea noțiunii de corupție în dreptul penal român și identificarea principalelor cauze determinante ale acesteia, cum ar fi birocrația și tehnocrația. Analiza criminologică a corupției include definirea și clasificarea formelor acesteia, precum și tendințele și dimensiunile pe care fenomenul le adoptă în funcție de contextul socio-politic.

Capitolul al doilea al lucrării tratează reglementarea actuală a infracțiunilor de corupție, concentrându-se pe infracțiunile de luare de mită, dare de mită, trafic de influență și cumpărare de influență, așa cum sunt acestea prevăzute în Codul penal român. De asemenea, se analizează infracțiunile asimilate celor de corupție, având o legătură directă cu acestea, contribuind astfel la o mai bună înțelegere a ansamblului normativ aplicabil.

Un aspect esențial al lucrării îl constituie dreptul comparat, în cadrul căruia sunt analizate reglementările din diverse state europene, precum Franța, Germania, Spania, Italia, Portugalia și Marea Britanie. Acest capitol evidențiază diferențele și asemănările între legislațiile țărilor europene, oferind un cadru de comparație valoros pentru o abordare mai largă a fenomenului corupției.

Prin urmare, „Drept comparat privind infracțiunile de corupție” reprezintă o lucrare de referință pentru cei care doresc să înțeleagă mai bine acest fenomen complex și implicațiile sale juridice în diferite jurisdicții, fiind un ghid util pentru cercetători, practicieni ai dreptului și toți cei interesați de combaterea corupției în sistemele juridice contemporane.